În 2025, startup-urile românești navighează printre oportunități inovatoare și provocări reale, în timp ce încearcă să transforme idei în afaceri scalabile. Accesul la finanțare pare să rămână un obstacol major, în ciuda existenței unor programe generoase, dar articolul de față oferă un parcurs clar prin principalele opțiuni de finanțare disponibile.
De ce este dificilă finanțarea startup-urilor în România în 2025?
Accesul la finanțare în România rămâne o provocare majoră pentru fondatorii de startup-uri, chiar dacă există programe generoase, precum Start‑Up Nation 2025, care oferă până la 50.000 € nerambursabili. În realitate, ecosistemul local de capital de risc este încă subdezvoltat comparativ cu media UE, iar piețele pentru capital de risc autohton sunt abia la început. Drept urmare, startup-urile se bazează în mare măsură fie pe surse europene birocratice, fie pe investitori străini și rețele de business angels pentru seed funding.
Birocrația, condițiile de eligibilitate stricte și cerințele de cofinanțare reprezintă alte bariere importante în calea accesării fondurilor publice. Mulți antreprenori sunt descurajați de durata procesului și de riscul financiar asociat, în timp ce așteaptă aprobarea, trebuie să susțină cheltuieli pe termen scurt din fonduri proprii. În plus, lipsa unei legislații favorabile sprijinirii startup-urilor și transparenței în evaluarea echipelor și proiectelor adaugă un nivel suplimentar de incertitudine pentru investitori și beneficiari deopotrivă.
Pentru mai multe perspective și ghiduri actualizate despre cum pot startup-urile să acceseze finanțare în România în 2025, poți explora articole utile pe info9.ro.
Fonduri europene și granturi nerambursabile pentru startup-uri
În 2025, startup-urile din România pot accesa o varietate de fonduri nerambursabile europene care oferă capital semnificativ pentru dezvoltare și inovare. Cea mai mediatizată sursă este programul Start‑Up Nation 2025, care pune la dispoziție aproximativ 450 milioane €, oferind până la 50.000 € per beneficiar (circa 250.000 lei), acoperind echipamente, salarii, chirii și consultanță, cu o contribuție proprie minimă între 10 și 20 %.
Pe lângă acest program național, antreprenorii pot accesa și Programe Regionale 2021–2027, ce oferă granturi de 25.000–300.000 €, în funcție de regiune și tip de investiție: digitalizare, inovare, transformare sustenabilă. De asemenea, startup-urile axate pe cercetare și tehnologie pot aplica pentru granturi din cadrul programului Horizon Europe, cu un buget alocat special de 300 milioane € pentru inovație și dezvoltare tehnologică.
Finanțare alternativă: crowdfunding, acceleratoare și incubatoare
Finanțarea alternativă devine o soluție tot mai populară în rândul startup-urilor din România, oferind modalități complementare de creștere fără a depinde exclusiv de granturi sau credite. Crowdfunding-ul, prin platforme precum Fagura.ro, permite startup-urilor să atragă capital de la comunitate prin împrumuturi participative (crowdlending) sau investiții echity, cu un proces simplificat și transparent, ideal pentru micro-întreprinderi care doresc rapidă infuzie de cash și expunere în piață.
Pe de altă parte, acceleratoarele și incubatoarele românești, cum ar fi Techcelerator și InnovX, au câștigat recunoaștere internațională și oferă nu doar capital, ci și mentorat, acces la investitori și conexiuni în ecosistem. Techcelerator se află pe locul trei în Europa de Est într-un top realizat de Financial Times, susținând startup-uri în verticale precum fintech, SaaS sau cybersecurity și facilitând accesul către runde seed și post-seed. Mai mult, programe regionale susțin dezvoltarea incubatoarelor de afaceri, cu sprijin nerambursabil de până la 2 milioane euro per proiect, contribuind la construirea infrastructurii necesare pentru maturizarea afacerilor tech în regiuni cu potențial antreprenorial.
Investitori privați: angel investors, venture capital și family offices
De asemenea, finanțarea privată devine din ce în ce mai accesibilă startup-urilor românești datorită dezvoltării rețelelor de business angels și a fondurilor de venture capital (VC), dar implică și criterii riguroase și etape clare de validare a startup-urilor.
De exemplu, TechAngels, prima rețea de angel investors din România, a investit în 2024 peste 3,77 milioane de euro în companii tech locale, o creștere de 25% față de anul anterior, demonstrând interesul crescător pentru startup-urile în fază incipientă. Alături de TechAngels, mai există și platforme precum Growceanu și Bravva Angels.
De asemenea, family offices locale joacă un rol ascuns dar tot mai vizibil în finanțarea startup-urilor. Conform datelor sectorului de private equity, aproximativ 36% din capitalul mobilizat ia forma investițiilor de la persoane fizice sau family offices, construind punți între sursele guvernamentale și piața liberă.